Autoritățile române au identificat și documentat o amplă operațiune de război hibrid, susținută de interese ruse, menită să influențeze procesul electoral din 2024. Într-un dosar penal deschis de Parchetul General, se arată că au fost create rețele de conturi false și boți, care au acoperit peste 1,3 milioane de utilizatori, cu scopul de a destabiliza ordinea publică și de a afecta rezultatul scrutinului.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului a negat orice implicare, comparând acuzațiile cu cele aduse în trecut de Statele Unite. Însă, surse oficiale române susțin că probele sunt clare și vor fi prezentate în fața instanței. Această reacție a fost considerată predictibilă și parte din tactica de dezinformare.
Democrația română a răspuns printr-o coordonare instituțională remarcabilă, atât la nivel național, cât și prin colaborări internaționale. Acest efort a permis identificarea mecanismelor complexe prin care se încerca subminarea procesului democratic.
În urma anulării primului tur de alegeri, din cauza unor nereguli semnificative, s-a organizat un nou scrutin. În final, candidatul independent și pro-european Nicușor Dan a obținut victoria, devenind președintele țării.
Expertiza tehnică și juridică dovedește că România are capacitatea de a se apăra împotriva amenințărilor hibride și că instituțiile funcționează eficient în apărarea suveranității naționale. Acest caz reprezintă un model de reacție și cooperare din care alte state pot învăța.
