Fostul președinte american Donald Trump a reacționat ostil la o întrebare despre creșterea averii sale personale după revenirea la putere, acuzând reporterul că ar afecta negativ relațiile dintre Statele Unite și Australia.
În timpul unui schimb cu presa, jurnalistul John Lyons de la postul public australian l-a întrebat pe Trump cu exactitate cât de mult s-a îmbogățit din momentul reinstalării sale la Casa Albă. Răspunsul fostului președinte a fost evaziv, menționând că afacerile sale sunt gestionate de copiii săi și că nu cunoaște detaliile financiare.
Trump a continuat să-l acuze pe reporter că, prin astfel de întrebări, „prejudiciază foarte mult” Australia, sugerând că țara ar putea suferi în relațiile bilaterale din cauza acestui schimb. El a anunțat că îl va informa pe primul-ministru australian Anthony Albanese despre incident, descriind tonul întrebării ca fiind „foarte prost”.
Interacțiunea s-a încheiat când Trump și-a pus degetul la buze, cerând „liniște”, înainte de a se îndrepta spre un alt jurnalist.
Acest episod are loc într-un context diplomatic sensibil. Primul-ministrul Albanese a încercat de luni de zile să obțină o întâlnire cu Trump, după ce un anteriovor programat a fost anulat în ultimul moment. Liderul australian a declarat că cei doi se vor întâlni în cadrul Adunării Generale a ONU din New York.
Relațiile dintre cele două țări au trecut recent prin tensiuni semnificative. Administrația americană a anunțat o revizuire a acordului trilateral AUKUS privind cooperarea în domeniul submarinelor, valabil la 239 de miliarde de dolari. De asemenea, Australia s-a confruntat cu o taxă suplimentară de cel puțin 10% aplicată exporturilor către SUA, măsură pe care Albanese a descris-o ca fiind „nedemnă de un prieten”.
Lyons a respins ulterior sugestia că întrebările legitime ale jurnalistului ar putea afecta relațiile dintre aliații de lungă durată, descriind această idee ca „absurdă”. El a susținut că întrebările sale au fost corecte, bazate pe cercetare și formulate într-un mod respectuos.
Acest schimb evidențiază dinamica tensionată dintre liderii politici și presă, în contextul în care întrebările despre interesele financiare ale oficialilor publici rămân subiecte legitime de investigație jurnalistică.
