În timp ce conflictul din Ucraina continuă, administrația americană condusă de Donald Trump pare să fi adoptat o abordare care, în mod paradoxal, slăbește poziția Occidentului și o întărește pe cea a Moscovei. Deciziile recente ale Casei Albe au dus la o relaxare treptată a presiunii asupra Rusiei, iar acest lucru nu a trecut neobservat nici pentru Kremlin, nici pentru aliații SUA.
Printre măsurile care au stârnit discuții se numără oprirea unor transporturi militare către Ucraina, promisiunea de a nu mai aproba noi tranșe de armament după epuizarea celor curente, precum și reducerea sau amenințarea cu tăierea fondurilor pentru mass-media independentă și opoziția vorbitoare de limbă rusă. Aceste acțiuni au fost însoțite de o diminuare lentă a sancțiunilor economice împotriva Rusiei, conform unui raport al minorității din Senat.
Senatoarele Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren au remarcat într-o declarație comună că fiecare lună de inacțiune a administratției americane a consolidat poziția lui Vladimir Putin și a subminat eforturile Ucrainei de a-și apăra suveranitatea. Deși aceste schimbări au fost mai puțin mediatizate în SUA, ele au fost amplificată de propaganda rusă, care a celebrat atacurile verbale ale administrației Trump împotriva președintelui Volodimir Zelenski și a unor instituții media occidentale.
În contextul acestor evoluții, liderul rus și-a ajustat calculul strategic, considerând că Statele Unite, sub conducerea actuală, nu dețin atuurile necesare pentru a contracara eficient influența Moscovei. Deși președintele american afirmă că dorește stoparea conflictului, lipsa de presiune diplomatică și economică asupra Rusiei face ca acest demers să pară mai degrabă simbolic decăt substanțial.
Ședința dintre Trump și Putin din Alaska a generat reacții mixte. Pe de o parte, unii observatori au exprimat ușurarea că nu s-au anunțat măsuri și mai dăunătoare, cum ar fi cereri de capitulare sau cedări teritoriale. Pe de altă parte, tonul prietenos al șefului Casei Albe față de un lider acuzat de crime de război a stârnit criticile comunității internaționale.
În esență, întâlnirea a confirmat o tendință mai amplă: SUA își reduc treptat capacitatea de acțiune externă, iar agențiile guvernamentale responsabile de politică externă și securitate sunt slăbite prin numiri politice contestate. Dacă Statele Unite vor să-și recapete influența și credibilitatea pe scena globală, va trebui să reia măsuri clare: sprijin militar consistent pentru Ucraina, sancțiuni economice viguroase și o strategie coerentă care să contracareze agresivitatea Rusiei. Doar atunci se poate vorbi cu adevărat despre perspective de pace.
