O decizie judecătorească care interzice hrănirea porumbeilor în spațiile publice din Mumbai a declanșat o dezbatere intensă în societatea indiană. Măsura, motivată de preocupări legate de sănătatea publică, se confruntă cu opoziția fermă a comunităților religioase și a iubitorilor de animale.
Protestele au devenit violente în ultimele săptămâni, cu sute de oameni ciocnindu-se cu forțele de ordine. Manifestanții au rupt acoperișurile unor locuri tradiționale de hrănire a păsărilor și au amenințat cu greve ale foamei, în timp ce poliția a efectuat arestări temporare.
Autoritățile justifică interdicția prin riscurile medicale asociate expunerii prelungite la excrementele porumbeilor. Specialiștii avertizează că acestea pot conține agenți patogeni care provoacă boli pulmonare grave, pneumonie și infecții fungice. În Delhi, un copil de 11 ani a decedat anul trecut din cauza unei boli pulmonare asociate expunerii la excremente de porumbei.
Pe de altă parte, tradiția hrănirii porumbeilor este profund înrădăcinată în cultura indiană. Pentru comunitatea jainistă, această practică reprezintă o datorie religioasă, iar mulți locuitori consideră păsările parte a patrimoniului cultural. Filmele indiene ilustrează frecvent scene cu porumbei hrăniți ca simbol al orașelor mari.
Expertul în biodiversitate Faiyaz Khudsar explică că disponibilitatea excesivă de hrană a dus la explozia demografică a porumbeilor, care concurează cu alte păsări urbane. Rapoartele indică o creștere de peste 150% a populației de porumbei din anul 2000, fiecare pasăre producând până la 15 kg de excremente anual.
În căutarea unui compromis, organizații de protecție a animalelor propun soluții precum hrănirea controlată în anumite intervale orare, permițând autorităților să mențină igiena. Curtea Supremă din Bombay a format un comitet de experți pentru a studia alternative viabile.
Conflictul din Mumbai reflectă o provocare globală, întâlnită și în orașe precum Veneția, Singapore sau New York, unde s-au impus reglementări similare. Dezbaterea continuă între necesitatea protejării sănătății publice și respectarea tradițiilor culturale și religioase.
