O generație întreagă de tineri se confruntă cu un fenomen alarmant de retragere socială voluntară, cu implicații profunde asupra sănătății mintale și a dezvoltării personale. Specialiștii estimează că în Italia peste 200.000 de adolescenți trăiesc izolați în camerele lor, într-un proces care începe cu evitarea interacțiunilor sociale și poate culmina cu ruperea completă a legăturilor cu lumea exterioară.
Fenomenul, denumit în literatura de specialitate hikikomori, se manifestă în trei etape distincte. Inițial, tinerii prezintă reticență în a participa la activități sociale, urmată de abandonul școlar și, în stadiul cel mai avansat, de ruperea comunicării cu propria familie. Aceștia trăiesc într-un ciclu vicios: cu cât se izolează mai mult, cu atât le crește teama de reintegrare socială.
Expertul Marco Crepaldi, președintele asociației Hikikomori Italia, explică că majoritatea afectaților sunt băieți, iar cazurile cele mai severe apar frecvent la bărbați. Factorii declanșatori includ anxietatea socială, teama de judecata celorlalți și presiunile excesive din partea societății și a familiilor.
Mediile online joacă un rol dublu: pe de o parte, rețelele sociale și jocurile video oferă un refugiu, dar pe de altă parte, expun tinerii la conținuturi alarmiste și la camere de ecou care radicalizează gândirea. Accesul necontrolat la aceste platforme amplifică senzația de pericol și de pesimism față de viitor.
Dinamica familială a suferit transformări semnificative. Familiile mai mici și tendința de a supraproteja copiii creează relații de dependență emotională care îngreunează tranziția spre autonomie. Părinții devin surse de anxietate, iar tinerii nu reușesc să-și construiască identități independente.
Semnele de avertizare includ retragerea de la activități sociale, evitarea comunicării emoționale și dificultăți școlare. Specialiștii recomandă intervenții timpurii, planuri educaționale personalizate și sprijin psihologic atât pentru tineri, cât și pentru familii.
Soluțiile propuse implică educație digitală responsabilă, reglementarea accesului la platformele online și schimbarea mentalității în mediul școlar și familial. Este esențial să se înlocuiască cultura fricii cu una a speranței și să se accepte că fiecare tânăr are un ritm propriu de dezvoltare.
Fenomenul hikikomori reprezintă un semnal de alarmă despre presiunile pe care societatea contemporană le exercită asupra tinerilor și despre necesitatea de a găsi modalități mai sănătoase de a face față acestor provocări.
