Vineri, Alaska va fi gazda unui summit de maximă importanță între președinții SUA și Rusiei, dar istoria acestui teritoriu arctic este strâns legată de influența rusescă de-a lungul secolelor. Deși acum face parte integrantă din Statele Unite, urmele trecutului său rusesc rămân vizibile în numeroase aspecte culturale și religioase.
Exploratorul Vitus Bering a descoperit în secolul al XVIII-lea strâmtoarea care-i poartă numele, deschizând calea pentru prezența rusă în regiune. Această expediție a marcat începutul colonizării, iar vânătoarea de foci și vidre de mare a devenit principala activitate economică. În 1799, Țarul Pavel I a înființat Compania Ruso-Americană pentru a administra comerțul cu blănuri.
Însă resursele s-au epuizat rapid, iar în 1867 Rusia a vândut Alaska Statelor Unite pentru suma de 7,2 milioane de dolari. Mulți contemporani au considerat achiziția neavantajoasă, dar timpul a demonstrat contrariul. Teritoriul a devenit stat american cu drepturi depline abia în 1959.
Biserica Ortodoxă rămâne una dintre cele mai durabile moșteniri ale perioadei ruse. Peste 35 de lăcașe de cult istorice, unele cu cupole caracteristice arhitecturii ortodoxe, sunt răspândite de-a lungul coastelor. Eparhia ortodoxă din Alaska se mândrește cu titlul de cea mai veche din America de Nord și menține un seminar teologic pe insula Kodiak.
Deși un dialect mixt rus-indigen a supraviețuit decenii în unele comunități, acesta a dispărut aproape în întregime. Totuși, în Peninsula Kenai, limba rusă continuă să fie predată într-o școală mica aparținând comunității „Vechilor Credincioși”, stabilite acolo în anii 1960.
Din punct de vedere geografic, Alaska se află extrem de aproape de Rusia. În strâmtoarea Bering, insulele Diomede aduc cele două țări față în față: Marea Diomede aparține Rusiei, iar Mica Diomede este americană, cu doar patru kilometri despărțindu-le. Armata americană raportează frecvent interceptări ale aeronavelor rusești care pătrund în spațiul aerian al regiunii.
Cu toate acestea, pretențiile teritoriale asupra Alaskei nu fac obiectul discuțiilor serioase, fapt ilustrat și de o glumă făcută de președintele rus Vladimir Putin în 2014, care a remarcat că în Alaska „este foarte frig”.
