Decizia de a suspenda o parte din proiectele incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a stârnit reacţii puternice din partea Blocului Naţional Sindical (BNS). Organizaţia subliniază că această măsură nu doar că periclitează eforturile de modernizare, dar şi subminează credibilitatea ţării în relaţia cu Comisia Europeană.
În loc să fie un instrument eficient de transformare, PNRR a devenit, în practică, un subiect de confruntare politică, lipsit de transparenţă şi de consultare publică reală. Iniţial prezentat ca un proiect ambiţios, planul a eşuat în a consolida rezilienţa economică, iar acum se confruntă cu riscul de a nu-şi atinge obiectivele declarate.
Suspendarea unor investiţii cheie, anunţată printr-o ordonanţă de urgenţă, este privită ca un pas care recunoaşte eşecul parţial al implementării. Lipsa de dialog şi opacitatea în decizii afectează nu doar progresul economic, ci şi încrederea partenerilor europeni. Acest lucru poate diminua capacitatea României de a negocia viitoare alocări financiare.
Mai mult, amânarea unor proiecte esenţiale, precum cele din domeniile infrastructurii, sănătăţii, educaţiei şi digitalizării, va prelungi decalajele regionale şi va agrava inegalităţile sociale. Transferul lor către perioada de programare 2028–2034 nu constituie o soluţie viabilă, ci doar amână inevitabilele provocări.
BNS avertizează că denunţarea unilaterală a contractelor poate duce la litigii costisitoare, pierderi de locuri de muncă şi reducerea ratei de absorţie a fondurilor. Acest lucru ar putea afecta grav stimularea economică, mai ales într-un context de creştere modestă a PIB-ului şi de presiuni inflaţioniste persistente.
Cu o alocaţie totală de peste 28 de miliarde de euro, PNRR ar fi trebuit să fie un catalizator al dezvoltării. Însă, din cauza unor decizii pripite şi a lipsei de coordonare, el riscă să devină un simbol al oportunităţilor irosite. România are nevoie urgent de investiţii publice eficiente, iar suspendarea acestora este un pas în direcţia greşită.
