Un val extrem de căldură a lovit Europa, afectând semnificativ culturile de porumb și determinând o scădere substanțială a producției. Ca urmare, Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai mari nevoi de import de cereale din ultimii ani.
Starea culturilor de porumb s-a deteriorat rapid, iar procentul considerat a fi în condiții bune sau excelente a scăzut considerabil. Zone precum nordul Spaniei și sudul Franței au înregistrat temperaturi cu peste 9 grade Celsius peste media sezonieră, ceea ce a condus la scăderi importante atât în ceea ce privește cantitatea, cât și calitatea recoltei. Bulgaria a fost, de asemenea, puternic afectată, unde producția la hectar se estimează a fi cea mai scăzută din ultimele decenii.
În acest context, se preconizează că UE va recurge la importuri masive de porumb, estimate la aproximativ 21 de milioane de tone pentru sezonul următor. Acest lucru o poziționează pe Europa drept unul dintre principalii cumpărători mondiali, în condițiile în care oferta din Brazilia și Statele Unite, cu recolte așteptate a fi record, devine din ce în ce mai competitivă.
Pe piața internațională, prețurile au înregistrat fluctuații semnificative. În Chicago, prețurile au scăzut la minimul din ultimele 12 luni, în timp ce la Paris, contractele cu prețul fixat pentru viitor au crescut ușor, reflectând incertitudinea pieței.
Analiștii apreciază că disponibilitatea de porumb la prețuri accesibile din America de Sud și de Nord stimulează cererea de import în Europa. În același timp, recoltele anticipate în regiunile europene care au beneficiat de condiții meteorologice mai prielnice ar putea oferi o oarecare compensare, dar nu suficiente pentru a acoperi deficitul generat de secetă.
Prognozele meteorologice indică o ameliorare a vremii în unele zone, cu precipitații care ar putea ameliora parcial situația. Cu toate acestea, în țări precum Marea Britanie, Germania de nord, sudul României, Bulgaria și Spania, condițiile de secetă ar putea persista, agravând problemele agricole.
Această situație subliniază vulnerabilitatea sistemului agricultural european în fața schimbărilor climatice și dependența tot mai mare de cerealele importate pentru a asigura necesarul intern.
