Parlamentul entității cu majoritate sârbă din Bosnia și Herțegovina a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă decizia de înlăturare de la funcție a liderului Milorad Dodik. Acest pas a readus în prim-plan tensiunile politice din țara balcanică.
În august, instanțele bosniece au condamnat Dodik la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale. Ulterior, i-a fost revocat mandatul de președinte al Republicii Srpska, iar autoritățile electorale au fost obligate să organizeze noi alegeri în termen de 90 de zile.
Cu toate acestea, parlamentul de la Banja Luka a respins aceste decizii și l-a autorizat pe Dodik să-și continue activitatea la conducerea entității. În referendum, cetățenii vor fi întrebați dacă acceptă verdictul instanțelor bosniece și decizia de revocare a mandatului președintelui.
Autoritățile locale contestă legitimitatea reprezentantului internațional Christian Schmidt și nu recunosc competența instanțelor centrale. Expertii juridici subliniază însă că Constituția Bosniei și Herțegovinei nu permite entităților să organizeze independent astfel de referendumuri.
De asemenea, parlamentul a aprobat inițierea unui proiect privind autodeterminarea populației sârbe, un subiect sensibil în contextul postbelic. Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru referendum, iar opoziția a refuzat participarea la scrutin.
Liderul entității, care de ani de zile promovează idei secesioniste, a reiterat poziția sa dură față de coexistența cu populația majoritară bosniacă. Acest referendum se anunță a fi un nou capitol în criza politică din Bosnia și Herțegovina, țară care funcționează sub un sistem complex de putere descentralizată, stabilit prin Acordurile de la Dayton.
