Republica Srpska anunță referendum pentru contestarea demiterii lui Dodik

Parlamentul entității sârbești din Bosnia și Herțegovina a decis organizarea unui referendum pe 25 octombrie, prin care se contestă demiterea liderului Milorad Dodik de la funcția de președinte. Decizia instanței de a-l înlătura a fost motivată de nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale și ale Înaltului Reprezentant Internațional.

Dodik, condamnat inițial la un an de închisoare și interdicție de a ocupa funcții publice, a evitat executarea pedepsei prin plata unei amenzi. În urma respingerii apelului, mandatul său a fost oficial încheiat, iar autoritățile electorale au obligația de a organiza noi alegeri în termen de 90 de zile.

Cu toate acestea, parlamentul de la Banja Luka a respins decizia instanței și l-a susținut pe Dodik să-și continue activitatea la conducerea entității. Referendumul va pune la vot următoarea întrebare: „Acceptați deciziile reprezentantului internațional Christian Schmidt și ale instanțelor bosniece privind demiterea președintelui Republicii Srpska, Milorad Dodik?”

Autoritățile locale nu recunosc legitimitatea reprezentantului internațional, susținând că numirea acestuia nu a fost validată de Consiliul de Securitate al ONU. De asemenea, instituțiile centrale bosniace nu sunt acceptate pe teritoriul Republicii Srpska, iar poliția federală nu are autoritate de operare în entitate.

Potrivit specialiștilor în drept, Constituția Bosniei și Herțegovinei nu permite entităților să organizeze referendumuri independente privind deciziile statului. De asemenea, parlamentul a anunțat intenția de a elabora o rezoluție privind autodeterminarea populației sârbe, aspect neprevăzut de legea fundamentală.

Din cei 65 de parlamentari prezenți, 50 au votat pentru organizarea referendumului. Opțiunea a fost criticată de opoziție, care a avertizat că decizia poate avea consecințe grave asupra stabilității regionale.

Liderul Milorad Dodik, cunoscut pentru pozițiile sale secesioniste și pentru relațiile apropiate cu Moscova, a reiterat în discursul său că coexistența cu populația bosniacă este imposibilă. El a folosit un limbaj agresiv împotriva opozanților care susțin dialogul cu autoritățile centrale.

Bosnia și Herțegovina funcționează sub un sistem de guvernare descentralizat, stabilit prin Acordurile de la Dayton, care au pus capăt conflictului armat din anii ’90. Țara este împărțită în două entități autonome, cu puteri extinse, și un district administrativ separat.