În Republica Moldova, procesul de înregistrare a candidaților pentru alegerile parlamentare din septembrie a fost încheiat, cu un total de 21 de partide și candidați independenți autorizați să participe. Scrutinul va reprezenta un moment cheie pentru direcția politică a țării, având potențialul de a consolida sau de a redistribui forțele politice în contextul aspirațiilor europene promovate de administrația de la Chișinău.
Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de președinta Maia Sandu, deține în prezent majoritatea în parlament, dar sondaje recente indică o posibilă scădere a susținerii. Pe de altă parte, două blocuri politice cu orientări opuse – unul favorabil relațiilor cu Rusia și altul acuzat de simpatii pro-Kremlin – își dispută locurile în legislativ.
Un subiect sensibil îl reprezintă și înregistrarea Partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, după ce o decizie judecătorească a obligat reexaminarea cererii inițial respinse. Pe plan extern, s-au stabilit 301 de secții de vot în străinătate, cu accent pe țările cu comunități numerose de moldoveni, precum Italia, Germania și România. Numărul secțiilor a crescut semnificativ față de scrutinile anterioare, reflectând o participare mai mare a diasporei.
În contextul tensionat generat de războiul din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au exprimat preocupări legate de potențiale încercări de influențare a procesului electoral, susținând că au fost identificate sume importante destinate sprijinirii forțelor proruse. Un bloc deschis pro-rus a fost interzis de a participa la alegeri.
Scrutinul de la sfârșitul lunii septembrie va decide nu doar componența viitorului parlament, ci și direcția strategică a Republicii Moldova în următorii ani, într-un context regional marcat de incertitudine și transformări geopolitice.
