În contextul tensiunilor regionale, Finlanda a demarat un amplu program de protecție civilă, construit în jurul unei rețele extinse de adăposturi subterane și a unui zid de graniță. Aceste măsuri vin ca răspuns la percepția crescândă a unei amenințări din partea Rusiei.
Țara nordică deține una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de adăpostire din Europa, cu peste 50.000 de buncare capabile să găzduiască aproape cinci milioane de persoane. Potrivit legislației, orice construcție nouă trebuie să includă un astfel de spațiu de protecție, adaptat dimensiunilor și necesităților clădirii.
Adăposturile, unele datând din perioada Războiului Rece, sunt menținute în stare operațională și servesc în timp de pace ca parcări, săli de sport sau spații de birouri. Veniturile obținute din activitățile curente contribuie la întreținerea acestora.
În capitala Helsinki, sistemul de adăposturi este deosebit de extins, oferind protecție pentru aproximativ un milion de locuitori. Unul dintre cele mai impresionante astfel de structuri, Merihaka, este săpat la 20 de metri adâncime în stâncă și este conceput să reziste la impactul bombardamentelor.
Fiecare adăpost este echipat cu toate utilitățile necesare supraviețuirii prelungite: zone de dormit, instalații sanitare, spații de decontaminare și acces la internet. Autoritățile au stabilit proceduri clare: la declanșarea unei alarme, cetățenii au zece minute pentru a ajunge la cel mai apropiat punct de adăpostire.
Pe lângă măsurile defensive subterane, Finlanda construiește un zid de graniță de aproximativ 200 de kilometri lungime, dotat cu echipamente de supraveghere avansată. Acest proiect este văzut ca o necesitate strategică, având în vedere istoricul conflictual cu vecinul de est.
Conștientizarea pericolului este profund înrădăcinată în mentalitatea finlandeză, iar pregătirea pentru situații de criză face parte din cultura națională. Serviciul militar obligatoriu este privit ca o datorie cetățenească esențială, iar cursurile de protecție civilă au înregistrat o creștere semnificativă a participării după începerea conflictului din Ucraina.
Strategia de securitate a țării vizează nu doar protecția împotriva unui potențial atac militar, ci și gestionarea altor riscuri, inclusiv presiunile migraționale. Finlanda a demonstrat că este pregătită să ia măsuri decisive pentru a-și apăra granițele și independența.
