La 85 de ani, don Gino Rigoldi trăiește plin de satisfacție și recunoștință. Zborul întârziat spre Milano nu l-a deranjat – în minte îi răsuna încă bucuria reîntâlnirii cu doi tineri pe care i-a cunoscut acum 12 ani, când aceștia erau copii cu probleme grave de comportament, abandonați de toți. Astăzi, unul este topograf, celălalt fizioterapeut, amândoi integrați social și cu familiile proprii.
„Eram considerați gunoaie sociale”, le spuneau mulți atunci. Astăzi, ei sunt dovada că iubirea și încrederea pot schimba radical un destin.
Viața lui don Gino a fost dedicată celor mici și neprotejați. Timp de 25 de ani, a construit case familiale în județul Vâlcea, înlocuind vechile orfelinate cu medii în care copiii se simt ca acasă. Aici, afectiunea este regula, iar fiecare copil este tratat ca un fiu sau o fiică. Reguli există, dar ele vin împreună cu sentimentul de apartenență și siguranță.
Anual, don Gino revine în România însoțit de voluntari tineri care renunță la vacanțe pentru a-i ajuta pe cei mici. Îmbrățișările sunt la ordinea zilei, iar legăturile care se formează sunt durabile. Mulți dintre copiii pe care i-a crescut au devenit astăzi profesioniști respectați: asistente medicale, zidari, învățători.
În spatele acestei opere se află însă și lupte constante. Finanțarea de la stat a scăzut, iar susținerea unei bănci a fost crucială pentru menținerea proiectului. Lidia, directoarea româncă de peste 70 de ani, continuă să ducă greul activităților zilnice, dar și ea are nevoie de sprijin.
Don Gino recunoaște propriile limite, dar nu se lasă pradă descurajării. „Toată viața am găsit soluții”, spune el. „N-am să las pe nimeni pe străzi”.
El crede cu tărie că relațiile umane, fără manuale sau rețete prefăcute, sunt singurul leac adevărat. „Este un chip care întâlnește alt chip”, afirmă. Iar când îi vezi pe copiii pe care i-a ridicat cum înfloresc, cum recapătă încredere – asta, spune el, este viața lui.
