Înainte de summitul esențial din Copenhaga, António Costa, șeful Consiliului European, încearcă să găsească soluții pentru a dezrăsfinți procesul de integrare al Ucrainei și Moldovei în Uniunea Europeană. Totuși, Ungaria, condusă de Viktor Orbán, încă exercită o opoziție fermă.
Regulile actuale ale UE necesită consensul tuturor celor 27 de state membre pentru a demara orice etapă a extinderii, ceea ce oferă guvernelor naționale un instrument puternic de blocare. Orbán a folosit această mecanism pentru a opri progresul Ucrainei spre structurile europene, susținând criticile asupra reformelor neterminate și problemelor minorității maghiare din vestul țării.
Costa propune o modificare majoră: deschiderea „capitolor de negociere” ar putea fi făcută cu majoritate calificată, nu prin unanimitate, în timp ce închiderea acestora rămâne condiționată de acordul tuturor. Acest lucru ar permite Ucrainei și Moldovei să înceapă alinierea la standardele europene chiar dacă anumite state se opun.
Planurile lui Costa, în fază incipientă, au fost prezentate în discuții diplomatice și la ONU. Liderul portughez vede extinderea UE ca o investiție geopolitică esențială pentru deceniul actual.
Deși Comisia Europeană susține drumul Ucrainei, rămâne nesigur dacă Uniunea va fi gata să accepte noi membri într-un context regional instabil. Blocajul principal este dreptul de veto, care continuă să fie un obstacol major.
În același timp, Consiliul European a anunțat începerea negocierilor cu Moldova, după ce Parlamentul European a votat pentru aceasta în 2023. Comisia Europeană a cerut și ea statelor membre să înceapă discuțiile cu Ucraina și Republica Moldova.
Bruxelles-ul face eforturi pentru a depăși blocajul lui Viktor Orbán în privința aderării Moldovei la UE
