La 23 august, Europa comemorează milioanele de oameni care au suferit sub regimurile totalitare naziste și staliniste. Această dată, marcată oficial ca Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului, face referire la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, un acord între Germania nazistă și Uniunea Sovietică care a dus la împărțirea unor teritorii europene și a deschis calea pentru ocupări, deportări și crime împotriva umanității.
Ziua a fost instituită de Parlamentul European în 2008, cu scopul de a onora memoria celor care au pierdut viața sau au suferit sub aceste regimuri opresive. Prima comemorare oficială la nivel european a avut loc în 2011 la Varșovia, sub egida președinției poloneze a UE.
Originea acestei zile de comemorare se regăsește în mișcarea „Black Ribbon Day”, inițiată în anii ’80 de refugiați din Europa Centrală și de Est stabiliți în Canada. Un moment emblematic a fost „Baltic Way” din 23 august 1989, când aproape două milioane de persoane au format un lanț uman de peste 600 de kilometri, traversând Estonia, Letonia și Lituania, într-un act de protest împotriva regimurilor comuniste.
Astăzi, comemorarea reprezintă nu doar o reverență față de trecut, ci și un avertisment clar: atrocitățile istorice nu trebuie repetate. Orice tendință autoritară, negare a crimelor sau relativizare a suferinței victimelor trebuie respinsă ferm. Este o oportunitate de a reafirma angajamentul față de democrație, libertate și respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
