Investițiile Fondului de Stat al Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse semnificative în perioada preelectorală, generând discuții aprinse privind gestionarea etică a activelor financiare. Fondul, considerat cel mai mare de acest gen la nivel global, se află sub lupă atât din partea partidelor politice, cât și a opiniei publice.
Partidele de stânga cer retragerea imediată a investițiilor din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le caracterizează ca fiind ilegale. În schimb, forțele de dreapta susțin menținerea politicii actuale de investiții. Partidul Socialist de Stânga a anunțat că va condiționa sprijinul pentru un viitor guvern de coaliție de adoptarea măsurilor de dezinvestire.
Conform unor surse oficiale, fondul a procedat deja la vânzarea participațiilor în 23 de companii israeliene, dar deține în continuare investiții substanțiale, evaluate la aproximativ 1,85 miliarde de dolari. Ministrul Finanțelor a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Situația a fost descrisă de directorul fondului ca fiind una critică, cu implicații majore asupra încrederii publice în gestionarea averii naționale. Fondul, care investește veniturile din petrol și gaze în aproape 9.000 de companii din întreaga lume, operează în baza unor norme etice stricte, interzicând finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
Tensiunile generate de acest subiect pun presiune semnificativă asupra guvernului, care se confruntă cu critici atât din interiorul țării, cât și din exterior.
