Investițiile realizate de Fondul de Pensii al Guvernului Norvegiei în firme israeliene au stârnit controverse în contextul campaniei pentru alegerile parlamentare din 8 septembrie. Dezbaterea publică se concentrează pe modul în care cel mai mare fond suveran din lume își administrează portofoliul de active.
Formațiunile de dreapta, care ar putea obține o majoritate precară în legislativ, susțin păstrarea politicii actuale de investiții. Pe de altă parte, partidele de stânga cer retragerea imediată a fondului din companii implicate în acțiunile militare din Gaza, pe care le descriu ca fiind ilegale.
Partidul Socialist de Stânga și-a condiționat sprijinul pentru un potential guvern condus de social-democrați prin adoptarea măsurilor de dezinvestire. Conform declarațiilor, directorul fondului a caracterizat situația drept una fără precedent în gestionarea fondului, subliniind riscurile privind încrederea publică în administrarea sumei de 2.000 de miliarde de dolari.
În ultima perioadă, fondul a desfăcut poziții la 23 de companii israeliene, dar menține investiții substanțiale, evaluate la circa 1,85 miliarde de dolari. Ministrul finanțelor a confirmat că sunt anticipate noi retrageri.
Presiunile asupra guvernului actual provin atât din tabăra opoziției, cât și din interiorul coaliției de guvernare. Fondul, care investește venituri din petrol și gaze în aproape 9.000 de companii la nivel global, operează în baza unor norme etice stricte, adoptate încă din 2004, care interzic finanțarea entităților implicate în încălcări grave ale drepturilor omului.
