Strategii de recrutare militară în statele europene: de la serviciul obligatoriu la forțele de rezervă

Diverse țări europene adoptă politici distincte pentru a-și consolida forțele armate, fie prin reintroducerea serviciului militar, fie prin extinderea sistemului de rezerviști. Măsurile variază de la un stat la altul, reflectând particularitățile geopolitice și nevoile de securitate națională.

În Germania, guvernul a inițiat un „nou serviciu militar”, care va funcționa inițial pe bază de voluntariat, dar va deveni obligatoriu începând cu 2027. Sistemul va oferi beneficii financiare celor care optează pentru cariera militară și va permite, în caz de necesitate, convocări obligatorii aprobate de parlament.

Franța a înlocuit serviciul militar clasic cu „Serviciul Național Universal” în 2019, un program de o lună pentru tinerii cu vârsta între 15 și 17 ani, care include atât componente militare, cât și civice. Țara se concentrează pe dublarea efectivelor rezervei, de la 40.000 la 80.000 de militari.

Marea Britanie menține o armată profesionistă, dar se confruntă cu deficit de personal. Experții recomandă extinderea rezervei ca răspuns la amenințările de securitate, mai degrabă decât reintroducerea serviciului obligatoriu.

Polonia, în contextul invaziei ruse în Ucraina, își mărește forțele armate și promovează programa de pregătire militară în școli. Tinerii de la 14 ani participă la cursuri de apărare, iar rezerviștii sunt antrenați periodic.

Suedia a reintrodus serviciul militar în 2017, iar tinerii de 18 ani sunt obligați să se înregistreze. O parte dintre aceștia sunt selecționați pentru serviciul militar sau civil, în funcție de nevoile armatei.

Finlanda păstrează serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, iar aproape fiecare finlandez devine rezervist după absolvire. Sistemul este considerat esențial atât pentru apărare, cât și pentru identitatea națională.

Norvegia aplică recrutarea obligatorie atât pentru bărbați, cât și pentru femei, iar selecția este competitivă. Serviciul militar este privit ca o onoare, iar rezerva joacă un rol tot mai important.

Danemarca va extinde serviciul militar obligatoriu și pentru femei începând din 2026, iar durata acestuia va fi prelungită. Numărul mare de voluntari depășește necesarul armatei.

Austria păstrează serviciul militar sau civil obligatoriu pentru bărbați, iar dezbaterile privind desființarea acestuia au fost amânate din cauza contextului geopolitic.

Ucraina, în stare de război, a reintrodus serviciul militar obligatoriu încă din 2014, iar toți bărbații cu vârsta între 18 și 60 de ani pot fi mobilizați.

Grecia impune un serviciu militar de 12 luni datorită relațiilor tensionate cu Turcia și a ratei scăzute a natalității. Refuzul duce la serviciu civil de durată dublă.

În Turcia, serviciul militar este obligatoriu, dar poate fi scurtat prin plata unei taxe substanțiale. Evitarea serviciului atrage pedepse severe.

Aceste măsuri reflectă eforturile statelor europene de a se adapta la noile realități de securitate și de a-și menține capacitatea de apărare în contextul unor amenințări regionale tot mai complexe.