Strategii de recrutare militară în statele europene: de la serviciul obligatoriu la forțele de rezervă

Germania a anunțat reintroducerea serviciului militar sub o formă revizuită, marcând o schimbare majoră față de decizia de suspendare din 2011. Noul model, inspirat dintr-un sistem suedez, va fi inițial voluntar, dar începând din 2027 toți tinerii vor fi obligați să se prezinte la recrutare. Femeile vor putea participa doar voluntar. Cei care optează pentru serviciul militar vor beneficia de avantaje financiare și vor primi statutul de „soldat în termen”, iar un sistem de premii va încuraja menținerea în armată. În caz de criză de securitate sau lipsă de voluntari, se pot institui convocări obligatorii cu aprobarea parlamentară. După serviciul militar, tinerii vor fi integrați în rezerve prin exerciții regulate.

Franța a înlocuit serviciul militar clasic cu „Serviciul Național Universal” în 2019, un program de o lună pentru tinerii de 15-17 ani, care include componente militare, sociale și civice. Deși s-a discutat despre revenirea la serviciul obligatoriu, acesta rămâne voluntar din cauza lipsei de resurse și sprijin politic. Parisul se concentrează pe extinderea rezervei militare de la 40.000 la 80.000 de soldați.

Marea Britanie, cu o armată profesională din 1960, se confruntă cu deficit cronic de personal. Experții militari resping reintroducerea serviciului obligatoriu ca ineficientă și dificil de implementat, recomandând în schimb consolidarea forțelor de rezervă.

Polonia, deși a renunțat la serviciul obligatoriu în 2008, își extinde rapid armata, planificând să atingă 300.000 de militari până în 2035. Țara se bazează pe forțele teritoriale, rezerviști și programe de pregătire militară în școli, unde elevii învață discipline militare începând de la 14 ani.

Suedia a reintrodus serviciul militar în 2017, după ce l-a desființat în 2010. Tinerii de 18 ani trebuie să se înregistreze, iar armata selectează anual între 5% și 10% dintr-o promoție pentru serviciu obligatoriu. Din 2023, există și un serviciu civil obligatoriu pentru cei neincluși în armată.

Finlanda a păstrat serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, iar aproximativ două treimi dintre tineri îl efectuează. Sistemul finlandez este considerat esențial atât pentru apărare, cât și pentru identitatea națională, țara putând mobiliza peste 250.000 de rezerviști.

Norvegia convocă atât bărbații, cât și femeile la recrutare din 2016, iar selecția riguroasă face ca serviciul militar să fie privit ca prestigios. Danemarca va extinde serviciul obligatoriu și la femei începând din 2026, prelungindu-și durata de la 4 la 11 luni.

Austria menține serviciul militar obligatoriu pentru bărbații între 18 și 35 de ani, cu opțiunea de a alege între șase luni de serviciu militar sau nouă luni de serviciu civil. Dezbaterile privind desființarea acestuia au fost amânate din cauza contextului geopolitic.

Ucraina a reintrodus serviciul obligatoriu în 2014, iar după invazia din 2022, toți bărbații între 18 și 60 de ani pot fi mobilizați. Grecia impune un serviciu militar de 12 luni datorită tensiunilor regionale și ratei scăzute a natalității. Turcia permite scurtarea serviciului militar prin plata unei taxe, care a crescut la peste 6.000 de euro.

Aceste măsuri reflectă eforturile statelor europene de a-și adapta sistemele de recrutare la noile realități de securitate, combinând serviciul obligatoriu, forțele profesioniste și rezervele militare.