La vârsta de 85 de ani, don Gino Rigoldi trăiește plin de satisfacție, cu inima împăcată de bucuria pe care a adus-o în viețile a sute de copii. Recent, în timp ce aștepta un zbor întârziat spre Milano, a reflectat asupra drumului său umanitar. Doi tineri, pe care i-a primit în grija sa acum 12 ani, au venit să-l viziteze. Atunci, erau copii cu probleme grave de comportament, socotiți de mulți „pierduti”. Astăzi, unul este topograf, iar celălalt lucrează ca fizioterapeut – amândoi stabilți, fericiți, integrați în societate.
În urmă cu un sfert de veac, don Gino a pus bazele primelor case familiale din județul Vâlcea, înlocuind vechile orfelinate. Aici, copiii nu sunt simpli oaspeți, ci membri ai unei familii adevărate. Au obligații, program, dar mai ales simt că aparțin unui grup care îi iubește și îi susține. Anul acesta, preotul s-a întors în România însoțit de aproximativ 20 de voluntari, tineri care și-au dedicat vacanța pentru a-i ajuta pe cei mici.
La sosire, zeci de copii aleargă să-l întâmpine. Printre ei, un băiețel de cinci ani, cu ochii negri și plini de viață, îl numește „tată”. În spatele acestor momente de bucurie se ascund însă și lupte. Finanțarea de la stat a fost redusă, dar cu sprijinul unor parteneri, proiectul a continuat. Comunitățile sunt conduse acum de o femeie remarcabilă, Lidia, care, deși în vârstă, dedică fiecare clipă copiilor.
Don Gino recunoaște că și el simte trecerea anilor, dar nu-și imaginează viața fără acești „copii”. „Nu voi trăi niciodată singur și nici nu voi părăsi pe nimeni”, afirmă cu hotărâre. Visul său este ca fiecare dintre cei pe care i-a crescut să aibă un viitor sigur și fericit. „Dacă mi-ar fi fost frică să greșesc, nu aș fi făcut nimic”, mărturisește. Pentru el, adevăratul leac este legătura umană, fără manuale sau rețete – doar o privire care întâlnește o altă privire.
Și când îi vezi pe acești tineri înflorind, când își recapătă încrederea, atunci știi că viața are sens. Aceasta este moștenirea lui don Gino – o viață dedicată celor nevoiași, plină de compasiune și curaj.
