În Bolivia, aproape opt milioane de cetățeni au fost chemați la urne duminică pentru a alege noul președinte al țării, într-un scrutin marcat de tensiuni politice și incertitudini economice. Luis Arce, șeful de stat în exercițiu, nu și-a înscris candidatura pentru un nou mandat, lăsând loc unei competiții electorale care ar putea aduce o schimbare majoră după două decenii de guvernare de stânga.
Fostul președinte Evo Morales, care a condus Bolivia între 2006 și 2019, a criticat puternic procesul electoral, descriindu-l ca lipsit de legitimitate. Morales, primul lider bolivian de origine indigenă, a votat în orașul său natal, Chapare, înconjurat de susținători fideli. El a susținut că votul nul, opțiune pe care a promovat-o în campania electorală, va obține un rezultat istoric.
Morales se confruntă cu un mandat de arestare într-un dosar care îl acuză de încălcarea drepturilor unui minor, acuzație pe care o respinge categoric. De asemenea, a fost exclus din cursa electorală de Curtea Constituțională, care a stabilit un limită de două mandate prezidențiale.
Printre candidații care se află în fruntea sondajelor se numără Samuel Doria Medina, un om de afaceri milionar de centru-dreapta, și Jorge Quiroga, fost președinte al Boliviei. Alegerile vor alege nu doar noul președinte, ci vor reconfigura și compoziția parlamentului bicameral.
Țara se confruntă cu o criză economică profundă, iar rezultatul votului va influența direcția politică a Boliviei pentru anii următori. Toate ochii sunt acum ațintiți asupra procesului de numărare a voturilor și asupra reacțiilor care vor urma.
