Alegerile prezidențiale din Bolivia, programate pentru 19 octombrie, marchează un moment crucial în istoria țării, aducând cu sine sfârșitul a aproape două decenii de guvernare socialistă. Însă, pentru comunitățile indigene și pentru cei care militează pentru protecția mediului, schimbarea la putere nu pare să ofere soluții reale pentru combaterea defrișărilor, incendiilor și poluării care afectează Amazonul bolivian.
În turul al doilea, doi candidați se află față în față: senatorul centrist Rodrigo Paz și fostul președinte de dreapta Jorge „Tuto” Quiroga. Ambii promit reforme și progres, dar rămân legați de un model economic care, conform criticilor, a contribuit la degradarea ambientală într-una dintre cele mai bogate zone din punct de vedere biodivers din America de Sud.
Pădurea Amazoniană, care acoperă 8% din suprafața Boliviei, joacă un rol esențial în absorbția dioxidului de carbon și în reglarea climei la nivel global. Oamenii de știință avertizează că defrișările accelerată și incendiile repetate o împing către un punct de criză, unde ar putea să-și piardă caracteristicile esențiale și să se transforme într-un ecosistem semiarid.
„Alegerea pe care o avem acum este una între două pericole”, afirmă Ruth Alipaz Cuqui, coordonatoare a unei alianțe indigene și reprezentantă a comunității Uchupiamona. „Se fac promisiuni, se adoptă legi, dar pe teren nu se schimbă nimic. Lipsesc acțiunile concrete.”
Pe de o parte, Quiroga promite măsuri mai severe împotriva incendiilor, agricultură durabilă și proiecte de reîmpădurere, susținând și utilizarea de obligațiuni verzi pentru finanțarea conservării. Pe de altă parte, Paz propune credite de carbon și un plan de guvernare ecologică de 15 miliarde de dolari, cu focus pe combaterea arderilor agricole și a mineritului ilegal.
Totuși, scepticismul rămâne adânc înrădăcinat. Chiar și sub conducerea lui Evo Morales, primul președinte indigen al țării, care invoca frecvent conceptul de Pachamama (Mama Pământ), politicile au slăbit reglementările privind defrișările, au sprijinit exporturile de soia, carne și minerale și au extins activitățile economice în zonele sensibile ale Amazonului. Rezultatul a fost devastator: în 2019, incendiile au distrus aproape un milion de hectare, iar până în 2024, suprafețele afectate au depășit 10 milioane de hectare, situând Bolivia pe locul doi în lume la pierderea pădurilor tropicale primare.
Problemele se adâncesc. În regiunea Santa Cruz, 68% din rezervele de apă au dispărut deja, iar nivelul precipitațiilor a scăzut cu 30% față de acum zece ani. Peștii din râurile locale sunt contaminați cu mercur, iar comunitățile suferă de intoxicații severe, conform cercetătorului Vincent Vos, stabilit în zona Beni.
Deși campania electorală a abordat superficial subiectul protecției mediului, discuțiile s-au concentrat mai ales pe criza economică. Tematici esențiale, precum poluarea cu mercur din mineritul aurifer, rămân pe plan secund, subliniază experți în dreptul mediului.
Mercurul utilizat în extracția aurului se infiltrează în ape, contaminând peștii – o sursă vitală de hrană pentru populațiile locale. Studii recente arată niveluri alarmante de mercur în organismul locuitorilor din zonele afectate.
Mai mult, propunerile unui candidați de a desființa titlurile colective de proprietate ale indigenilor și de a extinde suprafețele destinate agriculturii intensive ar putea agrava defrișările și slăbi mecanismele de protecție a mediului.
Pentru mulți, decalajul dintre promisiunile politice și realitatea de pe teren este copleșitor. Râuri care seacă, pești otraviți și comunități afectate de poluare sunt doar câteva dintre consecințe. „Oamenii suferă zi de zi”, remarcă un activist local.
Iar pentru comunitățile indigene, situația a devenit disperată. „Suntem deposedați de pământurile noastre, expuși la fum și mercur, lipsiți de apă și hrană. Viața noastră se degradează continuu. Luptăm nu doar pentru calitatea vieții, ci pentru supraviețuirea noastră ca popor”, conclude Ruth Alipaz Cuqui.
