În contextul unui val de căldură fără precedent, autoritățile din capitala Suediei au emis un apel urgent către locuitori pentru a reduce consumul de apă potabilă. Temperaturile excepțional de ridicate au afectat Lacul Mälaren, sursă vitală pentru aproximativ două milioane de persoane, determinând o scădere semnificativă a capacității de producție.
Cetățenii din regiunea metropolitană Stockholm au fost rugați să adopte măsuri immediate: să scurteze durata dușurilor, să evite udarea grădinilor, spălatul mașinilor și umplerea bazinelor de înot. Mesajul oficial a fost clar: fiecare picătură economisită contează.
Nu doar Suedia se confruntă cu această problemă. Oslo, capitala Norvegiei, a raportat deja rezerve scăzute de apă din cauza lipsei precipitațiilor, în timp ce în nordul Finlandei, zone precum Ylitornio au înregistrat peste 25 de zile consecutive cu temperaturi peste 25°C.
Specialiștii atribuie aceste fenomene extreme schimbărilor climatice. Un studiu recent indică faptul că astfel de evenimente au devenit de zece ori mai probabile decât în perioada preindustrială. Profesorul Erik Kjellstrom, climatolog de renume, subliniază că iernile în Scandinavia au devenit mai scurte și mai blânde, iar verile, mai lungi și mai calde.
Iulie 2023 a intrat în istorie ca fiind cea mai caldă lună din ultimul secol în unele zone ale Suediei, cu impact deosebit de puternic în nordul țării. Jokkmokk, localitate aflată chiar deasupra Cercului Polar, a trecut prin 15 zile la rând cu temperaturi peste 25°C.
Situația actuală subliniază necesitatea urgentă a unor politici adaptative și a unei conștientizări colective asupra modului în care schimbările climatice redefinește realități geografice și economice considerate până recent stabile.
