În inima Havanei, departe de zonele turistice, mirosul puternic al deșeurilor acumulate devine tot mai insuportabil. Străzile sunt atât de înghesuite cu gunoi, încât unele artere nu mai pot fi circulate. Nu vorbim despre o acțiune de protest, ci despre un sistem de salubritate care nu mai funcționează cum trebuie. Aceasta este doar o parte a crizei grave care lovește Cuba: lipsa cronică de electricitate, penuria de apă potabilă, inflație galopantă și o economie care se contractă.
Autoritățile de la Havana recunosc că țara se confruntă cu o situație extremă, pe care o numesc „economie de război”. Potrivit estimărilor, economia cubaneză a intrat în scădere, iar prognozele pentru anul următor sunt și mai pesimiste. Inflația, deși ușor temperată, rămâne una dintre cele mai mari probleme.
Expertul economic Everleny Pérez Villanueva afirmă că recesiunea actuală este profundă și afectează toate sectoarele. În unele zone, oamenii trebuie să facă față la întreruperi de curent care durează până la 20 de ore pe zi, fapt care paralizează orice activitate economică.
Compania națională de electricitate anunță zilnic deficitul dintre cererea și oferta de energie. Peste 40% din țară rămâne simultan fără curent, iar cetățenii sunt nevoiți să-și planifice viețile în funcție de programele de deconectare.
Pentru unii, cum ar fi fotografii care lucrează cu turiștii, lipsa conexiunii la internet sau a energiei electrice înseamnă pierderi financiare semnificative. Pentru alții, viața de zi cu zi a devenit o luptă constantă cu privarea.
Criza energetică a adus cu sine și alte probleme grave. Aproximativ un milion de cubanezi nu au acces zilnic la apă potabilă, iar autoritățile recunosc că deficitul de energie le împiedică să pompeze apa necesară populației.
Nici sectorul telecomunicațiilor nu este cruțat. După epuizarea pachetelor de internet subvenționate, costurile suplimentare devin exorbitante, ceea ce a stârnit nemulțumiri în rândul tinerilor și al studenților.
Turismul, una dintre principalele surse de venit ale țării, a înregistrat o scădere alarmantă. Numărul de vizitatori a scăzut semnificativ, iar hotelurile funcționează la capacitate minimă. În paralel, producția de zahăr, alt pilon al economiei cubaneze, a cunoscut cea mai slabă recoltă din ultimele decenii.
Rațiile alimentare subvenționate au fost reduse drastic, iar prețurile la mărfurile de bază au explodat. Chiar și pensiile majorate nu mai ajung pentru a acoperi nevoile zilnice, mai ales că majoritatea produselor se vând la prețuri care urmăresc cursul informal al dolarului.
Specialiști compară criza actuală cu cea din anii ’90, care a urmat prăbușirii URSS. Însă de data aceasta, situația pare și mai gravă, iar lipsa reformelor și a investițiilor necesare îngreunează orice perspectivă de redresare.
În ciuda recunoașterii oficiale a problemelor, mulți observatori susțin că modelul economic centralizat și gestionarea deficită agravează criza. Între timp, exodul populației continuă, iar numărul locuitorilor a scăzut sub 10 milioane, o cifră alarmantă pentru ultimele decenii.
