Cum a reușit Spania să impoziteze averile mari fără să-i alunge pe miliardari

Spania a demonstrat că este posibil să se aplice impozite substanțiale asupra celor mai mari averi fără a provoca un exod al capitalului. Printr-un sistem ingenios de impozitare, țibera iberică a colectat miliarde de euro în timp ce numărul miliardarilor a continuat să crească.

Un exemplu emblematic îl reprezintă cel mai bogat om al Spaniei, fondatorul grupului Inditex, care și-a diversificat investițiile în imobiliare de ultimă generație, de la clădiri de birouri din Barcelona la hoteluri de lux din Paris. Aceste achiziții masive sunt făcute în contextul în care dividendele record ar putea fi supuse unor impozite substantiale.

Sistemul fiscal spaniol include un impozit de solidaritate aplicat averilor nete ce depășesc 3 milioane de euro, cu cote progresive care ajung până la 3,5% pentru activele de peste 10 milioane de euro. Acest impozit a adus venituri suplimentare bugetului de peste 2 miliarde de euro anual, fără a determina plecarea marilor fortunes din țară.

Contrar predicțiilor pesimiste, numărul miliardarilor spanioli a crescut de la 26 în 2021 la 34 în anul curent, iar economia națională a înregistrat una dintre cele mai robuste creșteri din Europa.

Expertii subliniază că succesul acestei politici fiscale se datorează mai multor factori: scutiri inteligente pentru activele productiv, un plafon care protejează contribuabilii cu lichidități reduse și o abordare graduală care a oferit certitudine. De asemenea, impozitul a fost perceput atât la nivel regional, cât și național, creând un echilibru între autonomie și solidaritate.

Criticii susțin că sistemul actual are lacune, în special scutirile pentru companiile de familie care permit uneori evitarea impozitării unor active semnificative. Cu toate acestea, impactul pozitiv asupra colectărilor fiscale și absența unui exod al capitalului au transformat modelul spaniol într-un exemplu studiat în întreaga Europă.

Spania dovedește astfel că politicile fiscale progresive, atunci când sunt aplicate strategic, pot spori veniturile statului fără a descuraja investițiile sau a determina migrarea averilor.