O analiză atentă a dezbaterilor publice din ultimii ani relevă un fenomen îngrijorător: spațiul media occidental a ajuns să reproducă, adesea fără o verificare adecvată, narative promovate de Hamas. Acest lucru a dus la o percepție deformată a realităților din conflictul israelo-palestinian.
Un exemplu recent provine de la un editor de prestigiu al BBC World, care a preluat și difuzat date privind numărul de jurnaliști uciși în Gaza, citând un studiu al Universității Brown. Afirmația conform căreia în Gaza ar fi murit mai mulți jurnaliști decât în cele două războaie mondiale luate la unloc a fost, însă, puternic contestată. Istoria consemnează, de altfel, că cel puțin 1.435 de jurnaliști evrei au fost uciși în Holocaust, iar în cel de-al Doilea Război Mondial și-au pierdut viața peste 1.400 de jurnaliști ruși.
În ciuda acestor contradicții, concluziile studiului menționat au fost preluate ca adevăr absolut în sfera publică, ilustrând cum informația nesustenabilă poate deveni, prin repetiție, fapt acceptat.
Poziția unei părți a comunității internaționale față de Israel pare să se bazeze, în mare măsură, pe astfel de mesaje propagandistice, provenite fie de la susținătorii mișcărilor radicale, fie de la entități finanțate din surse arabe, fie direct de la Hamas. Această influență se extinde dincolo de opinia publică generală, pătrunzând chiar și în comunitățile evreiești sau în societatea israeliană.
Ironia situației constă în faptul că singura metodă de a contracara acest val de dezinformare ar fi jurnalismul autentic, bazat pe verificarea faptelor, obiectivitate și rigoare. Tendința de a relativiza sau de a echivala acțiunile unui stat democratic cu cele ale unui grup terorist reprezintă un eșec moral și analitic.
În ultimă instanță, succesul acestor campanii de influențare subliniază cât de maleabilă poate fi percepția publică și cât de importantă este responsabilitatea mediatică în protejarea adevărului.