În ultimele două decenii, Europa a asistat la o scădere semnificativă a zborurilor interne, cu o reducere de aproape 50% a numărului de curse. Acest declin a fost parțial compensat prin utilizarea unor aeronave mai mari, care au menținut disponibilitatea locurilor la aproximativ 70% față de nivelurile din anii 2000. Analizele recente, bazate pe date oferite de platforme de specialitate, evidențiază o Europă divizată: țări din sudul continentului, precum Spania, Italia, Portugalia și Grecia, înregistrează creșteri sau menținere a traficului, în timp ce statele din centrul și nordul Europei se confruntă cu reducări drastice.
Printre factorii care au condus la această scădere se numără extinderea rețelelor de trenuri de mare viteză, care oferă alternative eficiente și ecologice pe distanțe medii și scurte. De asemenea, apariția și expansiunea companiilor aeriene low-cost au redirecționat traficul spre rute internaționale directe, eliminând necesitatea escalelor în hub-uri naționale. Criza companiilor aeriene regionale, accentuată de pandemie, a contribuit și ea la reducerea conexiunilor locale.
Schimbările climatice și presiunile publice pentru reducerea emisiilor de carbon au determinat anularea unor zboruri scurte, considerate poluante. De asemenea, adoptarea muncii la distanță a diminuat necesitatea călătoriilor de afaceri, multe întâlniri fiind organizate acum online.
În ciuda acestor tendințe, unele state vor menține zboruri interne datorită unor factori geografici sau a obligațiilor de serviciu public. Italia, de exemplu, asigură legături aeriene cu insulele, iar Norvegia utilizează avioanele pentru a conecta zonele îndepărtate. În acest context, viitorul zborurilor interne rămâne subiect de dezbatere, cu implicații economice, sociale și de mediu.
