Un parlamentar român a publicat pe rețelele de socializare un mesaj prin care îndemna cetățenii să refuze comenzile livrate de persoane de altă naționalitate. Postarea a fost rapid distribuită și a generat reacții violente împotriva unor lucrători străini, mai mulți dintre ei fiind agresați fizic.
Fenomenul nu este izolat. În alte țări, cum ar fi Irlanda de Nord, același tip de mesaje simplificate au condus la acte de violență împotriva comunităților de români. Analizele arată că rețelele sociale amplifică astfel de mesaje, iar algoritmii favorizează conținutul emoțional, chiar dacă este divizat.
În loc să își asume responsabilitatea, politicianul respectiv a negat orice legătură între mesajele sale și violența care a urmat. Acest comportament ilustrează o problemă mai largă: cum discursul public poate normaliza ura și crea un climat periculos pentru anumite grupuri.
Autoritățile au reacționat lent în ambele cazuri, lăsând spațiu dezinformării și tensiunilor sociale să se amplifice. Doar după ce incidentele au devenit știri virale au intervenit condamnări clare din partea opiniei publice.
Aceste situații subliniază importanța responsabilității în discursul public și a modului în care mesajele politice pot avea consecințe reale asupra siguranței și bunăstării comunităților.
