Fostul președinte american Donald Trump a relansat în ultima perioadă discuțiile privind meritul său de a fi distins cu Premiul Nobel al Păcii, susținând că a încheiat șapte conflicte armate pe parcursul mandatelor sale. Declarațiile sale au stârnit reacții amestecate în rândul experților și observatorilor internaționali.
În cadrul unui summit desfășurat la Washington, Trump a menționat că a reușit să pună capăt unor confruntări de lungă durată, printre care se numără tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan, Thailanda și Cambodgia, precum și cele dintre Rwanda și Republica Democratică Congo. De asemenea, el a amintit de implicarea sa în gestionarea unor dispute regionale, cum ar fi cele dintre India și Pakistan, Egipt și Etiopia, sau Serbia și Kosovo.
Una dintre cele mai notabile realizări menționate de Trump a fost semnarea unui acord de pace între Armenia și Azerbaidjan, care a pus capăt unui conflict de decenii în Nagorno-Karabah. În același timp, el a intervenit și în alte zone tensionate, folosind instrumente economice și diplomatice pentru a stimula discuțiile dintre părțile implicate.
În ciuda acestor eforturi, unii analiziști subliniază că intervențiile lui Trump s-au concentrat mai degrabă pe gestionarea temporară a conflictelor și mai puțin pe rezolvarea cauzelor profunde ale acestora. De exemplu, în cazul disputei dintre India și Pakistan, pretențiile de pace au fost considerate fragile, iar implicarea SUA a fost parțial contestată.
Trump a fost nominalizat de mai multe ori pentru Premiul Nobel al Păcii, inclusiv de către lideri din Israel, Cambodgia și alte state. Experții subliniază, totuși, că o parte din aceste nominalizări ar putea fi motivate mai degrabă de considerente diplomatice decât de rezultate concrete.
Printre realizările diplomatice semnificative ale fostului președinte se numără și Acordurile Abraham, care au normalizat relațiile dintre Israel și unele state arabe. Acestea sunt văzute de unii specialiști ca o contribuție importantă la stabilitatea regională.
În prezent, Trump continuă să-și exprime dorința de a obține premiul, afirmând că eforturile sale pentru pace în Ucraina ar putea fi cheia către această recunoaștere. Cu toate acestea, procesul de atribuire a Premiului Nobel al Păcii rămâne riguros și supus unor criterii stricte, iar decizia va aparține în ultimă instanță Comitetului Nobel din Norvegia.
