Odată considerată un stâlp al stabilității în zona euro, Franța se confruntă acum cu o perioadă tensionată, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Tensiunile dintre partide, blocajele legate de buget și schimbările frecvente la conducere au condus la întrebări din ce în ce mai pregnante cu privire la direcția în care se îndreaptă țara.
Datoria publică a Franței a atins 113% din PIB în acest an, iar deficitul bugetar a ajuns la 5,8%, depășind considerabil limitele stabilite la nivel european. În comparație, Italia, cu o datorie de 135% din PIB, a înregistrat un deficit de doar 3,4%. Această situație a determinat experții să evalueze că perspectiva fiscală a Franței este, în prezent, mai problematică decât cea a vecinului său sudic.
Primul-ministru François Bayrou și-a legat menținerea la putere de votul de încredere programat pentru 8 septembrie, descriind situația ca fiind gravă și urgentă. Dacă nu obține sprijinul parlamentului, Franța ar putea ajunge să-și schimbe conducerea pentru a cincea oară în mai puțin de doi ani.
Atât Noul Front Popular de stânga, cât și Rassemblement National de dreapta și-au anunțat intenția de a nu susține guvernul centrist, ceea ce crește semnificativ probabilitatea căderii executivei. Printre măsurile care au stârnit controverse se numără și propunerea de a reduce două sărbători legale, o decizie considerată impopulară și greu de justificat în contextul actual.
Pe piața financiară, randamentul obligațiunilor pe termen lung de 30 de ani a depășit 4,5%, un nivel neîntâlnit din 2008, reflectând creșterea neliniștii investitorilor față de evoluțiile politice și economice din țară.
Analiștii estimează că săptămâna viitoare ar putea aduce noi tensiuni și schimbări, iar președintele Emmanuel Macron ar putea fi nevoit să numească un nou prim-ministru din cercurile centriste sau de centru-dreapta. Printre potențialii candidați se numără personalități precum Sébastien Lecornu, Gérald Darmanin sau Eric Lombard.
