Autoritățile israeliene analizează posibilitatea anexării unor porțiuni din Cisiordania, ca măsură de replică la decizia unor state occidentale de a recunoaște statalitatea palestiniană. Potrivit unor surse oficiale, premierul Benjamin Netanyahu a inițiat dezbateri pe această temă, însă nu au fost luate decizii concrete.
Discuțiile se desfășoară pe fondul anunțurilor recente ale unor țări, printre care Franța, Marea Britanie, Canada, Australia și Portugalia, care și-au exprimat intenția de a recunoaște statul palestinian. Aceste state s-ar alătura celor peste 140 de națiuni care au făcut deja acest pas.
În discuțiile interne, se analizează variante ce variază de la preluarea unor așezări specifice până la anexarea Zonei C, care reprezintă aproximativ 60% din suprafața Cisiordaniei și se află sub control administrativ și de securitate israelian. Această zonă a fost definită prin Acordurile de la Oslo din anii ’90, care au împărțit teritoriul în zone cu administrație diferită.
Un alt scenariu analizat este preluarea Văii Iordanului, o zonă considerată strategică din punct de vedere securitar. Susținătorii acestei opțiuni susțin că există un consens public mai larg în favoarea acestei mișcări și că ar putea fi mai ușor de acceptat de comunitatea internațională.
În schimb, partidele de extremă dreapta și liderii coloniștilor susțin o abordare maximalistă, cerând anexarea întregului teritoriu neocupat de palestinieni. Această opțiune ar permite Israelului să înconjoare enclavele palestiniene, dar ar ridica probleme legate de statutul celor aproximativ 3 milioane de palestinieni care trăiesc în zonă.
Orice acțiune de anexare ar contrazice dreptul internațional și multiple rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, care consideră deja așezările israeliene din Cisiordania ca fiind ilegale.
În paralel, se analizează și alte măsuri, printre care sancționarea Autorității Palestiniene sau evacuarea unor așezări palestiniene. Recent, Statele Unite au refuzat acordarea de vize unor oficiali palestinieni care urmau să participe la Adunarea Generală a ONU, într-o mișcare coordonată cu Israelul.
Un factor important în decizie este poziția Arabiei Saudite, care a condiționat normalizarea relațiilor de existența unui stat palestinian. În 2020, Israelul a renunțat la planuri similare de anexare ca parte a Acordurilor Abraham, care au dus la normalizarea relațiilor cu alte state arabe.
Analiștii estimează că Netanyahu ar putea opta pentru un plan gradual de anexare, care să îi permită flexibilitate în negocierile regionale și să atenueze presiunile internaționale.
