În cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate la Tokyo, mii de persoane au marcat momentul predării necondiționate din 15 august 1945, prin care s-a încheiat conflictul care a costat viața a peste trei milioane de japonezi. Evenimentul a fost urmat cu emoție în întreaga țară, în contextul în care memoria evenimentelor și lecțiile istorice par să se estompeze treptat.
La Budokan, oficialități și membri ai familiilor celor căzuți au ținut un moment de reculegere, exact la ora în care împăratul Hirohito și-a adresat națiunii mesajul de capitulare. În același timp, un grup de politicieni de dreapta și-a făcut apariția la Altarul Yasukuni, un loc controversat, văzut de mulți ca un simbol al trecutului militarist al Japoniei.
Printre cei care au vizitat altarul se numără și unii miniștri și parlamentari, ceea ce a stârnit, ca de multe ori, reacții critice din partea vecinilor asiatici. Altarul onorează, printre alții, și pe unii condamnați pentru crime de război, iar prezența oficialilor este interpretată ca un semn lipsit de remușcare față de suferințele provocate în perioada războiului.
În ultimii ani, discuțiile privind modul în care Japonia își transmite memoria istorică tinerilor generații au devenit tot mai pregnante. Dezbaterile privind rolul țării în evenimente precum Masacrul de la Nanking sau situația de la Okinawa continuă să genereze tensiuni, mai ales în contextul în care unele voci revizioniste încearcă să reinterpreteze evenimentele.
Un editorial recent publicat într-un cotidian important sublinia necesitatea ca Japonia să-și construiască viitorul pe baza lecțiilor istorice și să colaboreze cu țările din regiune pentru menținerea păcii. Mesajul a fost clar: doar prin cooperare și recunoașterea trecutului se poate asigura un viitor stabil și sigur.
