În Cuba, peste 60.000 de deținuți, inclusiv persoane cu opțiuni politice diferite, sunt obligați să muncească în condiții extreme, uneori fără plată sau protecție, pentru a produce mărfuri destinate atât pieței interne, cât și exportului. Informațiile provin dintr-un studiu recent care a analizat documente oficiale și declarații ale foștilor deținuți.
Printre sarcinile impuse se numără agricultura, construcțiile, colectarea deșeurilor și curățenia în instituții publice. Foștii prizonieri descriu programe epuizante, tratamente inumane și lipsa echipamentelor de protecție. Unul dintre ei a relatat că deținuții dorm în câmp pe paie și consumă apă nepotabilă.
Una dintre principalele activități este producția de cărbune din lemn de marabu, care a ocupat locul șase în topul exporturilor cubaneze în anul trecut. Țări precum Spania, Portugalia, Grecia, Italia și Turcia sunt printre destinațiile importante. De asemenea, în închisori se fabrică trabucuri sub supravegherea statului, iar deținuții primesc plata echivalentul a 6 euro pe lună pentru schimburi de până la 15 ore.
Studiul subliniază că marjele de profit apropiate de 100% fac aceste activități extrem de rentabile atât pentru autoritățile cubaneze, cât și pentru partenerii comerciali externi. Lipsa transparenței în lanțurile de aprovizionare face dificilă identificarea surselor și implicarea companiilor care comercializează aceste produse.
Organizațiile de apărare a drepturilor omului cer măsuri concrete, inclusiv embargouri pe produsele realizate prin muncă forțată și reevaluarea acordurilor comerciale cu Cuba. Recent, Uniunea Europeană a adoptat reglementări care interzic comercializarea produselor fabricate cu muncă forțată, însă acestea vor intra în vigoare abia peste câțiva ani.
