O majoritate a cetățenilor Uniunii Europene dorește ca aceasta să joace un rol mai important în protejarea lor față de crizele globale și riscurile de securitate. Totuși, în România, doar 43% dintre respondenți susțin această perspectivă, un procent care plasează țara noastră, alături de Polonia, pe ultimul loc în clasamentul european. Datele provin din ultimul sondaj Eurobarometru, realizat în primăvara acestui an.
În contextul actual, marcat de incertitudini geopolitice, 68% dintre europeni consideră necesară o implicare sporită a UE. În schimb, aproape un treime dintre români (28%) – cel mai mare procentaj din UE – ar prefera ca rolul Uniunii în protecția cetățenilor să fie mai redus.
Deși românii se situează sub media europeană în ceea ce privește percepția asupra unității statele membre (73% față de 90% la nivel european) și necesitatea de a dota UE cu mai multe instrumente pentru a face față provocărilor globale (71% față de 77%), ei recunosc beneficiile aderării. Astfel, 67% dintre români consideră că țara a beneficiat din calitatea de stat membru, invocând în special noi oportunități de muncă (39%) și îmbunătățirea nivelului de trai (26%).
În privința priorităților, cetățenii români participanți la sondaj susțin că UE ar trebui să se axeze în primul rând pe securitatea alimentară și agricultură (34%), urmată de apărare și securitate (30%). La nivel european, aceste preocupări sunt inversate: apărarea și securitatea (37%) și competitivitatea economică (32%) sunt considerate esențiale.
Parlamentul European este așteptat să acorde prioritate combaterei inflației și a costului vieții, o problemă menționată de 42% dintre români și de 41% dintre europeni în general. Alte domenii considerate cruciale de români includ sprijinul pentru economie și crearea de locuri de muncă (37%), precum și agricultura (29%).
Sondajul evidențiază, de asemenea, o dorință majoritară pentru o finanțare comună a proiectelor. Astfel, 78% dintre europeni, comparativ cu 60% dintre români, consideră că mai multe inițiative ar trebui finanțate la nivel european, nu național.
Cercetarea, desfășurată în perioada 5-29 mai 2025, a cuprins peste 26.000 de interviuri în toate statele membre ale UE. În România, sondajul s-a bazat pe peste o mie de respondenți.
