O analiză recentă a rezultatelor la Evaluarea Națională a evidențiat discrepante majore între șansele educationale ale elevilor din diferite zone ale Capitalei. Potrivit datelor, un elev din zona Romană-Magheru are de 14 ori mai multe șanse de a accede la un liceu de elită decât unul din Ferentari.
Studiul, realizat pe un eșantion de peste 13.000 de elevi, arată că în zonele centrale precum Romană-Magheru, Foișor-Pache sau Piața Victoriei, peste 33% dintre absolvenții de gimnaziu reușesc să intre la colegii naționale. În schimb, în cartiere precum Ferentari, doar 3,2% dintre elevi ajung în aceleași instituții de prestigiu.
Discrepanțele se manifestă și la nivel de medii generale. În timp ce în unele zone elevii obțin medii de peste 9,20, în altele, cum ar fi cartierul Electronicii, media generală coboară până la 4,49. Unele comunități înregistrează rate de promovare de 100%, în timp ce în Giulești Sârbi aproape jumătate dintre candidați nu reușesc să promoveze examenul.
Diferențele educaționale se observă chiar și la nivel micro. În cartierul Cișmigiu, de exemplu, există o diferență de aproape trei puncte între mediile obținute la două școli situate la doar câteva străzi distanță.
Analiza identifică și așa-numitele „școli-ancoră” – instituții care, prin performanță, ridică nivelul educațional al întregii comunități. Astfel de exemple există în Vatra Luminoasă sau Titan, unde unele licee au rate de admitere la instituții de elită de peste 35%.
Datele contrazic uneori percepțiile generale. Primăverii, de pildă, considerat un cartier afimat, are o rată de admitere la liceele de top mai scăzută decât Berceni. Dristor, cu un singur gimnaziu și doar 51 de elevi, depășește prin performanță zone mult mai populate.
Expertii subliniază că aceste decalaje reflectă mai mult decât diferențe de calitate în predare. Factorii socio-economici, accesul la resurse educaționale suplimentare și implicarea comunității joacă roluri decisive în modelarea șanselor de succes.
Concluzia studiului este că în București, adresa de domiciliu devine un puternic predictor al traiectoriei educaționale. Reducerea acestor inechități ar trebui să reprezinte o prioritate majoră pentru decidenții politici.
