Cercetări recente indică faptul că activitățile umane au sporit substanțial riscul apariției valurilor de căldură, asemănătoare celor care au bântuit Peninsula Iberică în august. Aceste condiții extreme au accelerat incendiile devastatoare, provocând pierderi de vieți omenești și distrugere pe scară largă.
În mod alarmant, șansele producerii unor astfel de evenimente s-au majorat de 40 de ori datorită emisiilor de gaze cu efect de seră, iar intensitatea acestora a crescut cu aproximativ 30%. Dacă în trecut astfel de valuri de căldură extreme apăreau o dată la cinci secole, acum ele se produc la fiecare 15 ani.
Temperaturile record au uscat rapid vegetația, creând condiții ideale pentru incendii rapide și imposibil de stăpânit. Pe lângă factorul climatic, și modificările socioeconomice, precum abandonarea terenurilor agricole, au contribuit la creșterea riscului de incendiu. Zonele nelucrate devin rapid surse de combustibil, facilitând răspândirea flăcărilor.
Statisticile sunt elocvente: sute de mii de hectare de pădure și vegetație au fost mistuite de foc, iar numărul deceselor atribuite valurilor de căldură confirmă gravitatea situației.
Aceste concluzii subliniază urgenta acțiunilor coordonate la nivel global pentru a atenua efectele schimbărilor climatice și a reduce impactul asupra ecosistemelor și comunităților vulnerabile.
