O analiză recentă a Observatorului European al Secetei (EDO) indică faptul că aproximativ 52% din suprafața Europei și a zonelor mediteraneene a fost afectată de secetă la mijlocul lunii august, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată pentru această perioadă din 2012, când au început măsurătorile.
Situația a evoluat constant de la începutul anului, fiecare lună înregistrând progresiv niveluri tot mai severe ale fenomenului. Seceta poate lua mai multe forme: meteorologică, a solului sau hidrologică, acestea putând apărea simultan sau izolat.
Indicatorul european Copernicus, care evaluează seceta pe baza observațiilor satelitare, ia în calcul precipitațiile, umiditatea solului și starea vegetației, clasificând situația pe trei niveluri: monitorizare, avertizare și alertă.
Sud-estul continentului a fost deosebit de afectat. Armenia a raportat secetă pe 99% din teritoriul său, urmată de Georgia (98%), Bulgaria și Kosovo (97%). Lipsa precipitațiilor și a umidității solului a avut impact major asupra agriculturii și resurselor de apă.
Țări de pe coasta Atlanticului, precum Portugalia, au înregistrat o ușoară ameliorare față de începutul lunii, dar peste 75% din suprafață a rămas afectată. Aici, vara a fost cea mai caldă din 1931, iar incendiile au provocat pagube semnificative și victime.
Franța a raportat o agravare bruscă a secetei, cu peste 70% din teritoriu afectat, iar 13% dintre aceste zone au fost clasificate la nivel de alertă. Incendiile din sud-vestul țării au avut proporții devastatoare, fiind considerate cele mai grave din ultimele cinci decenii de-a lungul Mării Mediterane.
În ciuda condițiilor extreme, nivelurile apelor subterane s-au menținut relativ stabile în majoritatea teritoriului francez, cu excepția zonei Pirineilor Occidentali.
