Președinții Statelor Unite și ai Rusiei se vor întâlni vineri, 15 august, în Alaska, pentru a discuta despre războiul din Ucraina și posibilitatea unui acord de pace. Detaliile rămân încă neclare, iar propunerile pe masă ridică numeroase întrebări cu privire la viitorul conflictului.
Donald Trump a anunțat recent că a existat o deschidere din partea Moscovei, după ce trimisul său special, Steve Witkoff, a purtat discuții cu Vladimir Putin. Rezultatul a fost programarea unei întâlniri directe între cei doi lideri. Potrivit unor surse, una dintre propunerile Rusiei ar implica un schimb de teritorii, prin care Moscova să-și consolideze controlul asupra unor zone ocupate.
În schimb, Moscova ar fi dispusă să înghețe ofensiva în regiunile Herson și Zaporijia. Acest aranjament ar pregăti terenul pentru viitoare negocieri de pace, deși multe aspecte rămân neelucidate. În special, nu este clar ce teritorii ar primi Ucraina ca parte a unui potențial compromis.
Reacția Kievului a fost fermă. Președintele Volodimir Zelenski a reiterat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la teritorii și că orice soluție trebuie să respecte integritatea și suveranitatea țării. El a subliniat că deciziile privind viitorul Ucrainei nu pot fi luate fără aprobarea și participarea directă a acesteia.
Și aliații europeni au exprimat sprijin pentru poziția ucraineană. Liderii unor state europene, printre care Franța, Germania și Marea Britanie, au semnat o declarație comună în care susțin că pacea nu poate fi stabilită fără implicarea Ucrainei și că schimbarea frontierelor prin forță este inacceptabilă.
Totuși, unele voe europene au deschis și ele posibilitatea unui schimb de teritorii, dar doar în condiții clare și reciproce. De exemplu, dacă Ucraina ar ceda parțial în Donbas, Rusia ar trebui să se retragă din Herson și Zaporijia. De asemenea, orice acord ar trebui să includă garanții solide de securitate pentru Kiev, inclusiv perspectiva unei viitoare aderări la NATO.
Secretarul general al NATO a menționat că orice recunoaștere a controlului rus asupra unor teritorii ar putea fi doar de facto, nu și juridic. Acest lucru ar păstra deschisă problema suveranității pe termen lung.
În contextul acestor discuții, întâlnirea dintre Trump și Putin capătă o importanță majoră. Observatorii remarcă că, indiferent de rezultat, simplul fapt că Putin este primit în Statele Unite reprezintă o victorie simbolică pentru Kremlin. Alaska, locul ales pentru summit, are și ea o semnificație istorică, după cum a aparținut Rusiei în trecut.
Totuși, starea de spirit a lui Trump a fluctuat semnificativ în ultimele luni, ceea ce face dificilă orice predicție. Negocierile rămân sensibile, iar deciziile finale vor depinde și de cum vor evolua discuțiile directe dintre cei doi președinți.
În concluzie, summitul de la Alaska poate deschide calea către o posibilă încetare a ostilităților, dar drumul spre pace este încă plin de obstacole.