Premierul maghiar Viktor Orban, care se prezentă adesea ca apărător al maghiarilor din afara granițelor, alege să păstreze un silenț incomod în urma unui atac aerian rus asupra orașului ucrainean Muncaci, unde trăiește o comunitate semnificativă de etnie maghiară. Evenimentul a avut loc pe 21 august, când rachete rusești au lovit o fabrică din localitate, provocând zeci de răniți.
Deși președintele maghiar Tamás Sulyok a menționat inițial „atacul rusesc” într-un mesaj pe rețelele sociale, termenul a dispărut ulterior din comunicare. Orban a evitat să condamne agresiunea, preferând să sublinieze în schimb necesitatea continuării eforturilor de pace.
Această poziție a stârnit critici puternice în rândul opoziției și al observatorilor politici, care acuză guvernul de un dublu standard și de aliniere la interesele Kremlinului. Expertul Anton Șehovțov subliniază că Ungaria, deși membru al UE, urmează de multă vreme o agendă pro-rusă și anti-ucraineană.
Politica externă a lui Orban pare dictată și de calculul intern. Liderul maghiar, confruntat cu perspective electorale nesigure, caută să se poziționeze ca promotor al păcii, în timp ce alimentează resentimente împotriva Ucrainei și instituțiilor europene.
Tăcerea din Budapesta privind atacurile asupra zonelor locuite de maghiari din Ucraina riscă să submineze credibilitatea lui Orban în calitate de garant al drepturilor minorităților maghiare. Mai mult, poate amplifica senzația de abandon în rândul comunităților maghiare din țările vecine.
Unele analize sugerează că poziția pro-rusă ar putea ascunde ambiții teritoriale pe termen lung, dar experții consideră că Ungaria nu are capacitatea militară necesară pentru a acționa unilateral. În schimb, se bazează pe un scenariul prăbușirii statale a Ucrainei.
În contextul actual, relațiile dintre Ungaria și Ucraina au ajuns la un punct critic, iar politica ambiguă a lui Orban continuă să genereze tensiuni atât pe plan internațional, cât și în interiorul granițelor maghiare.
