Etichetele aplicate pe produsele alimentare pot crea confuzie: termeni precum „consumă până la”, „vânzare până la”, „cel mai bine consumat înainte de” sau „ambalat la” nu au întotdeauna același înțeles și, de cele mai multe ori, nu semnalează o problemă de siguranță alimentară. În esență, aceste date vizează mai degrabă calitatea și prospețimea, nu pericolul iminent pentru sănătate.
Această neclaritate are însă un cost substanțial: doar în Statele Unite, se estimează că aproximativ trei miliarde de livre de mâncare sunt eliminate anual din cauza interpretării greșite a informațiilor de pe etichete.
Sistemul de datare s-a dezvoltat fără o standardizare unitară. Fiecare producator stabilește termene în funcție de propriile criterii: uneori se bazează pe teste de anduranță, alteori pe calcule matematice sau, pur și simplu, pe practicile concurenței. Astfel, două produse similare pot avea termene de valabilitate total diferite.
Diferențele legislative complică și mai mult situația. De exemplu, în cazul laptelui, unele state americane impun termene precise după pasteurizare, altele permit perioade mai lungi, iar altele nu reglementează deloc etichetarea. Același lucru se aplică și altor categorii de produse, cum ar fi ouăle, fructele de mare sau produsele de pe piață.
În ciuda percepției că aceste date ar fi doar un instrument de marketing, specialiștii susțin că ele reflectă un sistem haotic și descentralizat. Cu excepția unor categorii sensibile – cum ar fi carnea crudă, peștele, lactatele nepasteurizate sau alimentele pentru copii – majoritatea produselor rămân comestibile și după data tipărită pe ambalaj. Ouăle pot fi păstrate în frigider între trei și cinci săptămâni, lactatele deschise între una și trei săptămâni, iar alimentele congelați pot fi consumate chiar și după un an. Condimentele, conservele și uleiurile au, de regulă, o durată de viață și mai mare.
Pericolul real apare în special în cazul cărnii. Data de pe ambalaj nu ține cont de condițiile reale de depozitare de acasă, unde temperatura frigiderului poate varia. Experții recomandă consumarea cărnii de până în una sau două zile de la cumpărare, iar a celei de vită în patru-cinci zile.
În încercarea de a clarifica acest aspect, California va introduce din iulie viitor doar două tipuri de etichete: una pentru calitate („cel mai bine consumat înainte de”) și alta pentru siguranță („consumă până la”). La nivel național, se analizează propuneri legislative similare. Până atunci, cel mai util sfat pentru consumatori rămâne acela de a se baza pe simțurile proprii, de a cunoaște bine echipamentul casnic și de a evita să arunce alimente care sunt încă potrivite pentru consum.
