Strategia Germaniei privind tranziția energetică ar putea genera costuri uriașe, de până la 5.400 de miliarde de euro până în anul 2049, conform unui studiu recent. Aceste cheltuieli vor fi suportate în principal de firme și gospodării, iar presiunea asupra economiei naționale ar putea afecta competitivitatea țării pe plan internațional.
Obiectivul Germaniei este acoperirea a 80% din necesarul de energie electrică din surse regenerabile până în 2030, urmărind să atingă neutralitatea climatică până în 2045. Cu toate acestea, deși producția de energie eoliană și solară a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, prețurile la electricitate rămân printre cele mai mari din Europa. Investițiile în rețelele electrice, necesare pentru a face față creșterii ponderii energiilor verzi, se estimează a explode în următorii ani.
Conform analizei, investițiile private anual în domeniile energiei, construcțiilor și transporturilor vor trebui să crească substanțial, ajungând între 113 și 316 miliarde de euro până în 2035, față de o medie de 82 de miliarde de euro în perioada 2020-2024. Costurile totale ale sistemului energetic, între 2025 și 2049, sunt estimate la 4.800 – 5.500 de miliarde de euro, din care 2.300 de miliarde de euro reprezintă costuri cu importurile, iar 1.200 de miliarde de euro sunt alocate rețelelor.
Studiul recomandă o reorientare a politicilor către măsuri mai eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și o mai bună coordonare internațională. Printre sugestii se numără extinderea tranzacționării de emisii de carbon, relaxarea unor reglementări și utilizarea intensivă a rețelelor de conducte existente pentru hidrogen și gaze decarbonizate.
Potențialele economii generate de implementarea unor astfel de măsuri sunt estimate la circa 910 miliarde de euro până în 2050, iar dacă obiectivele privind neutralitatea climatică ar fi ajustate, economiile totale ar putea depăși 1.000 de miliarde de euro.
