Strategia actuală de tranziție energetică a Germaniei ar putea genera costuri uriașe, estimate la peste 5.400 de miliarde de euro până în anul 2049. Această povară financiară ar putea afecta profund atât companiile, cât și populația, amenințând competitivitatea economică a țării.
Obiectivul Germaniei de a atinge 80% din necesarul energetic din surse regenerabile până în 2030, urmat de neutralitatea climatică până în 2045, se confruntă cu provocări semnificative. Deși producția de energie eoliană și solară a înregistrat creșteri notabile, prețurile la electricitate rămân printre cele mai mari din Europa. Investițiile necesare în modernizarea rețelelor și infrastructurii energetice sunt estimate să crească substanțial în următorii ani.
Potrivit unui studiu recent, investițiile private anuale în domeniile energiei, construcțiilor și transporturilor vor trebui să se situeze între 113 și 316 miliarde de euro până în 2035, față de o medie de 82 de miliarde de euro în perioada 2020-2024. Costurile totale ale sistemului energetic, între 2025 și 2049, sunt anticipate a varia între 4.800 și 5.500 de miliarde de euro.
Expertii avertizează că, fără o reconsiderare a politicilor actuale, tranziția energetică ar putea determina migrația industriilor intensive energetic și slăbirea bazei economice germane. Se recomandă adoptarea unor măsuri mai eficiente din punct de vedere al costurilor, o mai bună coordonare internațională și utilizarea extensivă a rețelelor existente pentru gaze decarbonizate și hidrogen.
Implementarea unor astfel de măsuri ar putea reduce costurile cu până la 910 miliarde de euro până în 2050, iar economiile totale ar putea depăși 1.000 de miliarde de euro dacă obiectivele privind neutralitatea climatică ar fi reevaluate.
