Revitalizarea căii ferate Rinul de Fier, o discuție reînnoită în contextul tensiunilor regionale

Trei state europene – Belgia, Germania și Țările de Jos – analizează posibilitatea reabilitării vechii căi ferate Rinul de Fier, o arteră de transport cu o istorie îndelungată, acum privită ca o soluție strategică în contextul actual de incertitudine geopolitică.

Linia, care a jucat un rol crucial în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost în mare parte abandonată după 1991. Însă necesitățile contemporane, legate de mobilitatea militară și de capacitatea infrastructurii de transport, au readus proiectul în dezbatere.

Potrivit unor surse, prim-ministrul belgian Bart De Wever urmărește personal acest dosar, evidențiind importanța politică a reinvestirii în infrastructură. Cu toate acestea, nu toți partenerii sunt la fel de entuziaști. Țările de Jos, care deja beneficiază de o conexiune feroviară alternativă către Germania, se arată rezervate, invocând și implicațiile economice asupra portului Rotterdam.

Un consultant în domeniul mobilității a afirmat, în condiții de anonimat, că Olanda ar putea fi dispusă să coopereze doar dacă proiectul este susținut financiar din fonduri europene sau ale NATO. Se estimează că peste 17 miliarde de euro ar putea fi alocate pentru astfel de inițiative începând cu 2027.

De-a lungul timpului, reabilitarea Rinului de Fier a generat controverse, inclusiv dispute privind impactul asupra mediului. În 2003, Belgia a obținut dreptul de a relua lucrările, dar cu obligația de a suporta toate costurile ecologice.

În ciuda provocărilor tehnice, cum ar fi condițiile geografice dificile din zona Aachen și incidentul din tunelul Rastatt din 2017, Germania pare deschisă colaborării. Expertul Herman Welter a subliniat că, în ultimă instanță, Țările de Jos dețin cheia deciziei finale.