Guvernul României a inițiat o serie de măsuri fiscale menite să contracareze deficitul bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Printre acțiunile adoptate se numără majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, creșterea unor accize și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
Potrivit ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, aceste decizii fac parte dintr-un eșalonament de reforme necesare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară și pentru a menține accesul la fondurile europene. El a recunoscut că măsurile sunt nepopulare, dar a subliniat că sunt esențiale pentru echitatea fiscală și pentru evitarea unui colaps economic.
Proteste au avut loc în mai multe orașe, iar partidele de opoziție, în special AUR, au capitalizat pe nemulțumirea publică, cerând alegeri anticipate și criticând guvernul. În ciuda acestor tensiuni, coaliția de guvernare afirmă că va continua să implementeze reforme, inclusiv în domeniul pensiilor speciale și al administrării companiilor de stat.
Economia românească încetinește, iar inflația a determinat Banca Națională să mențină rata dobânzii de referință la 6,5%. În același timp, România riscă să piardă o parte semnificativă din fondurile europene alocate pentru redresare, dacă nu își îndeplinește angajamentele privind reformele structurale.
Nazare a mai menționat că guvernul intenționează să accelereze digitalizarea, să îmbunătățească colectarea impozitelor și să sporească transparența în sectoarele energetice și de telecomunicații. Cu toate acestea, el estimează că implementarea integrală a acestor reforme va dura cel puțin încă trei ani.
În ciuda eforturilor, încrederea cetățenilor în guvern rămâne scăzută, mulți exprimentând îngrijorare cu privire la creșterea costurilor de trai și la echitatea măsurilor anunțate.
