Expunerea repetată la valuri de căldură poate grăbi procesul de îmbătrânire la nivel celular, cu efecte similare celor produse de fumat sau sedentarism. Concluziile unui studiu recent publicat în Nature Climate Change indică faptul că persoanele care lucrează în exterior, locuitorii din zonele rurale și cei cu acces limitat la sisteme de răcire sunt cei mai expuși riscului.
Cercetarea, care a analizat datele a aproape 25.000 de adulți din Taiwan pe o perioadă de 15 ani, a evidențiat că doar patru zile suplimentare de expunere la caniculă pe parcursul a doi ani au fost asociate cu o creștere medie a vârstei biologice de aproximativ nouă zile. Vârsta biologică a fost calculată pe baza unor indicatori precum tensiunea arterială, nivelul colesterolului, markerii inflamatori și funcțiile hepatice și renale.
Specialiștii avertizează că, pe termen lung, impactul asupra sănătății poate fi considerabil, mai ales în contextul în care valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense. Persoanele care trăiesc în zone cu climat mai cald au prezentat semne mai accentuate de îmbătrânire biologică decât cele din regiuni mai reci.
Printre recomandările studiului se numără măsuri precum utilizarea aerului condiționat acolo unde este posibil, evitarea expunerii directe la soare în perioadele de caniculă și hidratarea corespunzătoare.
Pe lângă efectele imediate, cum ar fi deshidratarea sau insolația, căldura excesivă poate agrava afecțiuni cronice precum bolile cardiovasculare sau renale. Mecanismele prin care căldura accelerează îmbătrânirea includ stresul oxidativ, deteriorarea ADN-ului și inflamația cronică.
Protecția celor vulnerabile și implementarea unor politici care să reducă inegalitățile de mediu sunt esențiale pentru a atenua impactul valurilor de căldură asupra sănătății publice.
