Economia europeană a înregistrat o remarcabilă rezistență în fața șocurilor produse de criza energetică și de inflația record, iar un factor esențial în această echilibrare a fost aportul forței de muncă străine. Potrivit unor analize recente, aproape jumătate din noile locuri de muncă create în Uniunea Europeană începând cu 2022 au fost ocupate de lucrători din afara blocului.
Fără această contribuție, piețele muncii ar fi fost mult mai tensionate, iar creșterea economică ar fi fost semnificativ mai modestă. În unele state membre, cum ar fi Germania sau Spania, prezența lucrătorilor migranți a avut un impact major asupra menținerii producției și a competitivității.
Cu toate acestea, sub presiunea unor curente politice populiste, unii guverne europene adoptă măsuri restrictive privind migrația. Acest lucru ar putea periclita viitoarele beneficii economice și agrava deficitul de forță de muncă, într-un context de îmbătrânire accelerată a populației.
Deși aportul migrațional a temperat presiunile salariale și a menținut dinamica economică, reacțiile împotriva acestui fenomen cresc. Se pare că decidenții politici se confruntă cu o dilemă complexă: să permită continuarea aportului economic al migrației sau să cedeze în fața unor sentimente anti-imigrație tot mai pregnante.
Este clar că orice decizie privind politica migrației va avea consecințe profunde asupra viitorului economic al continentului.
